Crezi ca esti pe drumul cel bun? Mai gandeste-te!
Publicat in 15. Sep, 2009 de catre Paul Coman in Mentalitate
Care este scopul afacerii tale?
Banii, vei spune. Cifra de afaceri X sau marja de profit Y. Asa credeam si eu, la fel ca majoritatea antreprenorilor romani. S-ar putea sa vrei si sa aduci un plus de valoare in domeniul in care activezi.
Sunt foarte bune variantele acestea, dar ele reprezinta obiectivele afacerii tale.
Dar scopul? Care era atunci cand ai inceput? Probabil ca nu te-ai mai gandit demult la asta.
Ai vrut sa fii propriul tau sef, poate mai multi bani sau poate mai mult timp liber?
Probabil ca ai vrut cate putin din fiecare. Hai sa contabilizam ceea ce ai obtinut dupa tot acest timp.
- Esti propriul tau sef sau esti angajat in propria firma?
- Ai mai multi bani dar n-ai cand sa te bucuri de ei?
- Sau poate n-ai nici mai multi bani si nu mai ai nici timp liber, categorie in care intra majoritatea oamenilor de afaceri romani.
Aceste scenarii sunt frecvente si le inteleg pe toate pentru ca le-am trait pe toate.
Daca si tu te regasesti in vreunul dintre ele, te rog citeste in continuare.
Urmeaza trezirea la realitate.
“Acum e momentul sa trag tare, sa dezvolt businessul si peste cativa ani il vand cu o gramada de bani si ma pensionez”, asta este speranta multora, este si a ta? Daca asta vrei cu adevarat eu iti doresc succes si am incredere ca poti!
Am o poveste pentru tine:
La insistentele doctorului, un businessman american a luat o vacanta intr-un sat mexican de coasta. Frustrat de un telefon de la birou, americanul a iesit pe plaja sa se relaxeze. O barca mica, cu un singur pescar, se indrepta spre mal. In barca erau cativa toni de dimensiuni impresionante.
“Felicitarile mele, frumosi pesti. Cat timp ti-a luat sa-i prinzi?” a intrebat americanul.
“Putin timp” a raspuns rezervat mexicanul.
“De ce nu stai mai mult ca sa prinzi mai mult peste?” l-a intrebat atunci americanul.
“Am destul cat sa satisfac nevoile imediate ale familiei mele” a raspuns mexicanul in timp ce descarca pestii din barca.
“Dar… Ce faci in restul timpului?”
Pescarul se uita in sus si zambeste, “Dorm pana tarziu, pescuiesc putin, ma joc cu copii, iau o siesta cu sotia mea Maria, seara mergem in sat, savuram niste vin cu prietenii si cantam la chitara pana noaptea tarziu, am o viata plina si frumoasa, senor”
“Pff!” exclama americanul si-i spune, “Eu sunt MBA la Harvard si te pot ajuta. Ar trebui sa stai mai mult timp la pescuit, cu surplusul obtinut cumperi o barca mai mare si reinvestesti in continuare. Apoi cumperi mai multe barci, iar in final vei avea o flota de pescuit.”
“In loc sa vinzi catre un intermediar, vei vinde direct catre consumatori, dupa care iti vei deschide propria fabrica de conserve. Vei controla productia, procesarea si distributia. Te vei muta initial in Mexico City, apoi in Los Angeles si in final la New York unde vei avea la dispozitie resursele necesare pentru a-ti dezvolta afacerea.”
Pescarul mexican intreaba timid, “Dar senor, cat va dura asta?”
Americanul raspunde increzator, “Cel mult 15-20 de ani.”
“Si apoi, senor?”
Americanul zambeste mandru si-i raspunde, “Asta-i partea cea mai frumoasa! La momentul potrivit, vei anunta o oferta publica de vanzare (IPO), vei vinde actiunile companiei si vei fii bogat, o sa faci milioane!”
“Milioane senor? Si apoi…?”
Americanul raspunde incet, “Apoi te pensionezi, te muti intr-un sat pe coasta, unde poti sa dormi pana tarziu, sa pescuiesti putin, sa te joci cu copii, iei sieste cu sotia iar seara poti sa savurezi un vin si sa canti la chitara cu prietenii.”
Aceasta poveste este un simbol pentru una dintre cele mai mari deceptii ale antreprenorului modern: “muncesc 15-20 de ani iar apoi traiesc din plin.” Tu cand ti-ai propus sa incepi sa traiesti? Acum sau peste 20 de ani?
Crezi ca e posibil sa scurtezi drastic drumul catre ceea ce iti doresti? Eu iti zic ca este, iar in urmatoarele articole vom vedea cum.
Si totusi… ce vrei cu adevarat?
Daca ti-a placut acest articol, citeste si partea a doua:
Tu NU esti businessul tau
Te rog urmareste-ma pe Twitter pentru a te anunta cand public alte articole pe aceasta tema.
 |
Alina Semeniuc
Sep 24th, 2009
Cred ca ai foarte mare dreptate! Multi dintre noi ne dorim o afacere proprie si plecam la drum cu gandul ca vom avea mai multi bani, mai multa libertate, un alt stil de viata insa pe parcurs ne trezim ca muncim mai mult si ne-am pierdut si putina libertate pe care o aveam…
George Jipa
Oct 1st, 2009
Iti dau mare dreptate, toti ne uitam sa castigam bani, ne afundam in munca si dupa aceea ne dam seama ca nu banii inseamna totul si ca timpul a trecut rapid pe langa noi.
Povestioara cu pescarul tin minte ca am vazut-o si intr-un film despre lansarea unui start-up (2 asociati ce vroiau sa lanseze un soft de streaming video), difuzat acum vreo luna pe PRO TV.
Paul Coman
Oct 1st, 2009
@George: Zicea o prietena ca e usor sa constati si sa faci aprecieri din exterior, dar “din vartej” nu vezi lucrurile la fel de clar.
E frumoasa povestioara cu pescarul si sper sa fie o sursa de inspiratie pentru toata lumea care este deschisa sa asculte…
Nu este creatie proprie, a fost scrisa de Heinrich Böll in “Anekdote zur Senkung der Arbeitsmoral” si reluata de Tim Ferriss in “The 4-Hour Workweek”.
gabriela
Nov 17th, 2009
e grozav articolul, ideea e ca tentatia e incredibila si cel mai important ar fi sa ne gasim echilibrul interior si psihic, probabil chiar inainte de a incepe propriul business, in caz contrar banuiesc ca e foarte usor sa cazi prada lantului nesfarsit…
oricum iti multumesc si stii de ce? in afara de faptul ca sunt utile, dupa fiecare art. citit ma trezesc cu o mie de alte ganduri… daca intr-adevar asta ti-ai propus, sa stii ca ai reusit: sa dezvolti gandirea cititorului si dorinta de a cunoaste mai mult
Dana
Nov 26th, 2009
foarte bun articolul asta …cred ca stii deja. Povestea cu pescarul am mai auzit-o …fericirea fiecaruia depinde de obiectivele stabilite
gheorghita
Feb 2nd, 2010
cel mai bogat om este acela care nu-si doreste ‘nimic’ iar ca sa ai ‘totul’ trebuie sa intelegi ‘totul’ exemplul este constructiv
Balazs Bohonyi
Apr 30th, 2010
Cunosteam povestea cu pescarul. Am vazut-o undeva pe net intr-un discurs, dar nu mai tin minte cine era